Politica, internet, guverne, coruptie, viata de zi cu zi, parinti, copii, umanitate, imbratisari, dragoste. Tot ce inseamna viu, tot ce inseamna viata.
Stirile pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile mijloului de comunicare: agenție, presă scrisă, radio și televiziune. In teoria presei s-au statornicit funcții precise pentru fiecare mijloc de comunicare. Astfel, ziarul explică un eveniment, radioul anunță iar televiziunea arată.
Ziarele, ca și studiourile de radio și televiziune, nu au posibilitatea materială de a asigura culegerea știrilor din întreaga lume. O mare cantitate din informația externă este furnizată ziarelor, radioului și televiziunii de agențiile de presă. Agențiile naționale și particulare de presă furnizează întregii prese, în sistem contractual, o însemnătate cantitate de informație internă dar și externă. Știrea de agenție are o calitate esențială, care se distinge de știrea de ziar și se apropie de cea radiofoncă și cea de televiziune. Pe măsura acumulării de noi elemente, pe parcursul unei zile se poate reveni aceluiași subiect, astfel încât, de la știrea “flash” de câteva rânduri să se ajungă la o știre amplă.
Pentru a completa și redacta știri ziaristul trebuie să știe unde să meargă după fapte; să aibă capacitatea să depisteze fapte interesante, evenimente ce pot deveni știri de presă;să aleagă elementele de cea mai mare importanță și să le prezinte în primul paragraf; să elimine detaliile, materialul nesemnificativ. Ziaristul trebuie să ๎și pună întrebarea dacă faptul relatat va interesa cititorii ziarului.
In privința difuzării unei știri, ziarul intră în concurență cu radioul și televiziunea, care pot transmite știrile simultan cu evenimentul (transmisia directă) sau la câteva minute după ce aceasta a avut loc. De aceea, pentru a menține interesul cititorilor față de o știre, pe care ei au aflat-o deja de la radio sau televiziune, ziaristul are datoria de a prezenta acele elemente ce nu pot fi cuprinse într-o știre difuzată prin presa audio-vizuală (comparații, asocieri). Din cele cinci întrebări la care trebuie să răspundă o știre, în presa scrisă ziaristul va pune un accent deosebit pe răspunsurile întrebărilor de ce? și cum?
Știrea pentru presa scrisă permite ziaristului să comenteze fatele, situație evidentă îndeosebi la publicațiile săptămânale. Știrea de ziar îndeplinește în cea mai înaltă măsură atributului de “document”. Ziarele și revistele se păstrează în colecții, arhive. Strângerea la un loc a unor știri pe aceeași temă este un procedeu modern, deseori folosit de ziare, radio și televiziune. Grupajul de știri reprezintă ansamblul de știri (de obicei de mici dimensiuni și fără titlu) referitoare la un eveniment, al un fapt, la o problematică la zi. In condițiile dezvoltării accelerate a noilor mijloace și tehnici de comunicare, cantitatea informației difuzate crește considerabil. De aceea presa trebuie să sistematizeze, să ordoneze, să ierarhizeze informația primită, facilitând procesul de receptare a mesajului publicistic.
1)Fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat astăzi la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii”. Daca hotararea ramane definitiva, Adrian Nastase nu mai poate candida la o functie publica cel putin doi ani. În acelaşi dosar, Irina Jianu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase de închisoare, Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian-Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.
3)Locotenentul Alexandru Gheorghe va fi adus în faţa Consiliului de judecată al unităţii din care face parte.
